© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa face apel la pace în încercata regiune Araucania[2018-01-17]Liturghie în TemucoPapa Francisc a celebrat miercuri Liturghia în regiunea cu cea mai mare populaţie indigenă din Chile – Araucania, o regiune îndelung încercată de conflicte violente, subliniind importanţa unităţii, care nu poate fi atinsă prin violenţă sau uniformizare. Indicând spre rugăciunea lui Isus „ca toţi să fie una”, de la finalul Evangheliei lui Ioan, Pontiful a spus că în acest „moment crucial” înainte de moarte Isus „se opreşte să pledeze pentru unitate”. „În inima Sa, ştie că una dintre cele mai mari ameninţări pentru discipolii Săi şi pentru toată omenirea va fi diviziunea şi confruntarea, opresiunea de către alţii”, a spus el, îndemnându-i pe cei prezenţi să îşi însuşească rugăciunea lui Isus. Trebuie „să intrăm cu El în această grădină a durerilor cu durerile noastre şi să îi cerem Tatălui, cu Isus, ca toţi să fie una”, a continuat, rugându-se ca „niciodată confruntarea şi diviziunea să nu crească între noi”. Afirmaţiile au fost făcute în Temuco, oraş măcinat ani mulţi de conflicte violente în contextul greutăţilor îndurate de populaţia Mapuche, un grup indigent prezent semnificativ în Chile (în sud şi centru) şi în Argentina (sud-vest). Fiind argentinian, Pontiful cunoaşte situaţia populaţiei Mapuche care s-a opus hispanicilor pe vremea colonizării, folosind diverse tactici de luptă pentru a rezista armatelor şi a-şi păstra controlul asupra pământurilor. Aceştia au continuat să opună rezistenţă şi după câştigarea independenţei de către Chile în 1818, dar controlul militar impus în anii 1860 a făcut ca majoritatea pământurilor lor să ajungă la membri ai armatei, respectiv la imigranţi sosiţi acolo. În ciuda unor iniţiative pentru a li se reda terenurile şi pentru crearea de burse pentru elevii Mapuche, populaţia trăieşte în sărăcie şi pretinde că este tratată nepotrivit de autorităţi. Unii Mapuche au adoptat în ultimii ani metode violente de protest, apelând şi la bombe pentru a-i intimida pe cei non-Mapuche, care spun ei că locuiesc ilegal în zonă. Au incendiat şi biserici, peste doisprezece în 2016 şi 2017. Vineri alte trei biserici au fost atacate în Santiago, ca protest împotriva vizitei papale. Nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea pentru atacuri, iar autorităţile nu sunt sigure dacă activiştii Mapuche sunt vinovaţi, dar la locul atacurilor erau pliante care cereau o naţiune Mapuche liberă. La predică, Papa Francisc a admis că în trecut aerodromul, unde se celebra în acel moment Liturghia, a fost locul „unor grave violări ale drepturilor omului”, iar Liturghia a fost oferită „pentru toţi cei care au suferit şi murit, şi pentru cei care zi de zi poartă povara acelor numeroase nedreptăţi”. S-a oprit pentru un moment de tăcere pentru toţi cei ce au murit. „Jertfa lui Isus de pe cruce poartă toate păcatele şi durerea oamenilor, pentru a le răscumpăra”, a continuat el, indicând spre lectura evanghelică de la Ioan, cu Isus rugându-se pentru unitatea discipolilor săi. Unitatea este un dar ce trebuie căutat cu insistenţă, pentru binele tuturor, inclusiv al generaţiilor viitoare, existând însă două ispite pe care Papa a dorit să le prezinte, căci „otrăvesc rădăcinile” acestei unităţi. Mai întâi a avertizat împotriva ispitei de a confunda unitatea cu uniformitatea, afirmând că „Isus nu îi cere Tatălui Său ca toţi să fim făcuţi egali, identici, căci unitatea nu înseamnă neutralizarea sau reducerea la tăcere a diferenţelor”. „Unitatea nu poate fi niciodată o uniformitate sufocantă impusă de cei puternici sau o separare care nu preţuieşte bunătatea altora”, a afirmat el. În schimb unitatea la care se referă Isus este o „diversitate reconciliată”, care recunoaşte valoarea contribuţiei individuale a fiecărei tradiţii şi culturi. Această unitate „nu va permite să fie comise în numele ei rele personale sau comunitare”, a continuat Pontiful, adăugând că „avem nevoie de bogăţiile pe care fiecare popor le poate oferi şi trebuie să abandonăm noţiunea că există culturi superioare şi inferioare”. Este nevoie de ascultare şi de stimă reciprocă, pentru a se construi astfel solidaritatea. Iar solidaritatea este cea mai eficientă armă împotriva secătuirii speranţei. A avertizat apoi privitor la ispita de a obţine unitatea prin folosirea violenţei, avertizând împotriva a două forme de violenţă care înăbuşe creşterea unităţii şi reconcilierii, în loc să le încurajeze. Prima formă e reprezentată de „înţelegerile elegante care nu ajung niciodată puse în practică”. Ele constau în cuvinte frumoase şi planuri detaliate, şi în timp ce sunt necesare, sfârşesc prin „a şterge cu cotul ceea ce a fost scris cu mâna” când rămân neimplementate, a spus el, explicând că aceasta este o formă de violenţă „deoarece frustrează speranţa”. O a doua formă de violenţă sunt fapte ce au loc, a continuat, insistând că „o cultură a stimei reciproce nu poate fi bazată pe acte de violenţă şi de distrugere, care sfârşesc prin a lua vieţi umane”. „Nu poţi să te afirmi distrugându-i pe alţii, deoarece aceasta duce doar la mai multă violenţă şi diviziune”, a spus Papa. „Violenţa naşte violenţă; distrugerea creşte fragmentarea şi separarea. Violenţa în cele din urmă transformă cea mai justă cauză într-o minciună.” În loc să se folosească aceste două căi, care sunt „lava vulcanului ce rade şi arde totul în calea ei”, Sfântul Părinte a îndemnat să se meargă pe calea „non-violenţei active” ca stil politic, spunându-le să nu obosească niciodată din a promova dialogul adevărat şi paşnic de dragul unităţii. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1651, Ultimul acces: 2026-10-08 00:01:45
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
